Administrația locală, tot mai dependentă de bugetul de stat
Un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici”, realizat de Curtea de Conturi a României, arată o realitate îngrijorătoare: doar 31% dintre comunele țării au reușit să își plătească salariile din venituri proprii în anul 2023.
În același timp, 84% dintre cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat, semn că sistemul administrativ local rămâne puternic centralizat și vulnerabil.
Scădere accentuată a autonomiei financiare a comunelor
Conform datelor din raport, capacitatea comunelor de a se autosusține financiar a scăzut semnificativ în ultimii ani:
- în 2021, 44% dintre comune își puteau acoperi salariile din venituri proprii;
- în 2022, procentul a urcat la 52%;
- însă în 2023, a coborât abrupt la doar 31%.
Această tendință confirmă un declin al autonomiei financiare, accentuat de lipsa reformelor administrative și de creșterea cheltuielilor de personal.
Orașele mici – ceva mai stabile, dar tot dependente
Situația este mai bună în cazul orașelor mici, însă și acestea se confruntă cu presiuni bugetare.
În 2023, 76% dintre ele au reușit să-și acopere cheltuielile de personal din venituri proprii, față de 85% în 2022 și 81% în 2021.
De asemenea, doar 34% dintre orașele mici și 27% dintre comune au reușit să se finanțeze în proporție de peste 50% din venituri proprii, potrivit auditului Curții de Conturi.
Cheltuieli mari cu personalul și structuri administrative supradimensionate
Auditul relevă că, în 2023, cheltuielile de personal au reprezentat 46% din totalul cheltuielilor administrației publice locale.
Totuși, doar 87 de comune și un singur oraș mic au avut cheltuieli de personal care au depășit 50% din totalul bugetului lor, ceea ce sugerează diferențe mari între unități.
În România există 40.100 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni, însă propunerile de reducere a numărului acestora, venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate până acum.
Lipsuri majore în servicii publice de bază
Dincolo de aspectul financiar, Curtea de Conturi atrage atenția asupra absenței serviciilor esențiale în numeroase comune.
Datele din 2022 arată că:
- 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie;
- 1.433 de comune nu dispuneau de cabinete stomatologice;
- 705 comune nu aveau farmacii.
Aceste cifre subliniază inegalitățile profunde între mediul urban și rural și lipsa de acces a locuitorilor din mediul rural la servicii medicale de bază.
O administrație locală nereformată și tot mai dependentă
Raportul Curții de Conturi scoate la iveală o realitate alarmantă: administrația locală românească rămâne nereformată, dependentă de bugetul central și ineficientă în gestionarea resurselor proprii.
În timp ce cheltuielile cu personalul continuă să crească, multe comune nu reușesc să ofere nici măcar servicii publice minime, iar lipsa reformei administrative și a unui cadru fiscal echilibrat riscă să adâncească și mai mult disparitățile teritoriale.
Google News
