Controversele apărute în jurul directorului de la Casa de Cultură a Studenților din Pitești, Daniel Ionescu, au șocat o comunitate. Știrea conform căreia directorul Casei de Cultură a Studenților din Pitești era acuzat de viol, după ce ar fi întreținut relații sexuale, în mod repetat, cu o adolescentă de 16 ani, care frecventa cursurile instituției a luat pe toată lumea prin surprindere, cu atât mai mult cu cât acesta era cunoscut ca un familist convins, un inițiator în domeniul de activitate și un profesionist desăvârșit. Deși inițial nu a dorit să comenteze subiectul și a refuzat orice discuție pe această temă, cu atât mai mult cu cât erau implicații juridice la mijloc, iată că acum este hotărât să spună și partea lui de poveste!
Cazul tânărului director a ieșit la iveală când soția bărbatului ar fi luat-o la bătaie pe adolescentă. După 24 de ore petrecute în arest, bărbatul a fost pus în libertate, fiind cercetat sub control judiciar. Căsătorit și tată a trei copii, Daniel Ionescu conduce Casa de Cultură a Studenților, unde preda și cursuri de dans.
Într-o societate în care știrile negative domină headlines-urile, povestea lui Daniel Ionescu prezintă o perspectivă complexă asupra unui om care și-a dedicat întreaga viață dansului, educației și familiei. La 43 de ani, cu o carieră de peste două decenii în domeniul dansului sportiv și artistic, Daniel se află în centrul unei controverse juridice care i-a marcat profund viața. În acest interviu exclusiv, am ales să îl întâlnim pe omul din spatele titlurilor de presă, să descoperim îîmpreună povestea unei om dedicat pasiunii și a impactului pe care l-a avut asupra miilor de copii și tineri pe care i-a antrenat de-a lungul anilor, dar și ce a însemnat acest scandal pentru sănătatea, familia și viața profesională a acestuia.
– Domnule Ionescu, să începem de la început. Cum v-ați descoperit pasiunea pentru dans și cum au reacționat părinții dumneavoastră?
Daniel Ionescu: Știți, la început am fost reticent. Ca toți copiii, aveam parte de multă joacă și multe sporturi practicate. Părinții mei m-au sprijinit enorm și m-au dus să încerc dansul, dar eu nu eram convins. Am început la Școala Populară de Arte din Pitești, apoi am fost la Palatul Copiilor, după aceea la Club Primăvara, ulterior la Casa Studenților, și alte cluburi din București și apoi din Franța. Părinții mei m-au susținut în toate deplasările, concursurile, antrenamentele. Fără ei, nu aș fi ajuns unde sunt astăzi.
– Primul dvs. succes important?
Daniel Ionescu: Au fost numeroase participări la emisiuni alături de competiții și festivaluri, unde am fost pe primul loc și în finalele competițiilor de dans de nenumărate ori. Ultimul mare succes în dansul sportiv pe care îl țin minte a fost locul 5 la Campionatul Național Studențesc, parcă în 2002, apoi au urmat și exploatat celalalte ramuri dans modenr, show dance, etc. Dar pentru mine, fiecare premiu era o confirmare că sunt pe drumul cel bun.
– Când ați început să predați și ce v-a motivat?
Daniel Ionescu: Am început să predau din clasa a IX-a și de atunci am pregătit peste 5.000 de cursanți. Mă bucur să spun că am avut rezultate extraordinare cu ei: finaliști la campionatele naționale de dans sportiv, vicecampioni la Cupa României, finaliști internaționali la dansurile moderne și acro dance. Am avut un palmares continuu cu echipele de performanță. Fiecare copil pe care l-am antrenat îl consider ca fiind copilul meu. Când îi văd crescând, dezvoltându-se, câștigând competiții, nu există satisfacție mai mare… Sportul, în general, crează disciplină, iar dansul sportiv crează și disciplină și artă, formează caractere.
– De când sunteți la conducerea CCS Pitești?
Daniel Ionescu: Am fost etapizat în consiliul artistic, coregraf, în consiliul de administrație, referent, director adjunct, director general în Casa de Cultură a Studenților din Pitești din 2004 până în prezent – deci 20 de ani de activitate continuă.
– Ați lucrat și în alte domenii?
Daniel Ionescu: Da, am lucrat ca dansator la secția estradă a Teatrului Davila 8 ani și coregraf la mai multe spectacole și a fanfarei. Am jucat și câteva roluri secundare ca actor, printre care Mefisto, cu Paul Everac am lucrat în proiectul de antichitate ”Ancestralia”, am lucrat la regia unor proiecte foarte frumoase medievale, cât și de noutate și diversivitate cum ar fi ”Nopți Albe”, ”Carnaval stradal”. Am lucrat la București la club Moulin Rouge – coregraf, dansator și director program artistic aproximativ 3 ani. Am lucrat la Muzeul Județean Golești ca responsabil proiecte activități aproximativ 1 an. Am fost coordonator antrenor dans la Școala de Arte, Căminul Cultural Bradu, Căminul Cultural Mioveni, Căminul Cultural Budeasa, Curtea de Argeș Căminul Cultural, Cercul Militar Pitești, Club Sportiv Real Bradu, unde la unele am fost peste 10 ani în continuă colaborare.
De asemenae, sunt arbitru național FRDS (Federația Română de Dans Sportiv) și international.
De altfel, în 2013 am scos o cărticică dedicată atât copiilor cât sportivilor, cât și părinților – propriuzis un manual pentru toate vârstele: „Secretele Dansului 1”. Momentan mă aflu spre finalizarea capitolului 2 și sper să iasă în tipăritură la începutul semestrului 2026 volumul II, care cuprinde un manual cu și despre toate ramurile de dans practicate în România ca și sport, ca și artă, ca și socializare, ca și sănătate si dezvoltare personala .
– Ați urmat multe cursuri de specializare. Ce v-a motivat?
Daniel Ionescu: Cursurile de formare pe care le-am urmat, toate fiind autorizate de Ministerul Muncii si numai desfășurându-se ca specializări,consider ca m-au format complet. Pe laturile artistice și extracateva exemple : animator centru de vacanță, leadership, fotograf, manager al organizației culturale, designer pagini web, operator vânzări prin telefon, antreprenoriat, curs de competențe sociale și civice, formator, instructor sportiv…
Chiar și cursul de pregătire teoretică și practică pe linie de arme și muniții, frizer și cel de masaj am fost foarte incantat si chiar pe cel de frizer am pus in practica pe copii mei .
Pe latura administrativă mi-au plăcut și m-au ajutat să mă înțeleg mai bine prin cateva exemple prin care cursuri am urmat : cursurile de formare: contabilitate primară, resurse umane, manager resurse umane, expert achiziții publice, asistent manager proiect și formator, Atestat Programe și Proiecte Pentru Persoane cu Dizabilități (Istanbul Erasmus), Competențe Antreprenoriale, Management și leadership în administrația publică…
– Și educația formală?
Daniel Ionescu: Am învățat în Școala Generală nr. 4 Pitești unde am avut niște profesori extraordinari. Doamna directoare Ion, care și dansa era profesoară de sport, m-a remarcat cu abilități sportive. Îmi plăcea matematica datorită doamnei prof. Vlaicu. La istorie nu puteam să nu învăț – l-am avut pe domnul prof. Vătășescu care ținea să avem un caiet imaculat și ordine în lecții.
La liceu am optat către Liceul Teoretic ”Ion Barbu”, specializarea matematică-fizică. Mă bucur enorm de atmosfera creată de domnii directori Oprea și Geovani care în pauze aveam muzică și s-au născut DJ-i recunoscuți la nivel național din liceul nostru, turnee de activități sportive, organizarea balurilor…propriu-zis au creat dintr-o sarcina o adevarata placere abea asteptai sa mergi la liceu , in 2001 septembrie am terminat liceul
– Și facultatea?
Daniel Ionescu: Facultatea am decis-o eu în contradicție un pic cu părinții care doreau finanțe-bănci. Am decis sport – Facultatea de Educație Fizică și Sport, specializarea performanță în sport. Am absolvit-o, în anul 2007 apoi m-am decis să fac și o postliceală pe domeniul Organizare Evenimente: TURISM: ORGANIZATOR DE CONFERINȚE, CONGRESE, TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII la Colegiul Armand Călinescu 2018 -2020.
Apoi m-am înscris la facultatea de kinetoterapie, dorind să merg pe urmele fratelui meu, care este stabilit în Franța. Am urmat-o 1 an, dar am renunțat deoarece nu mă regăseam în practica anumitor profesori.
În 2022 am aplicat pentru admiterea la Facultatea Teatru și Artele Spectacolului a Universității din Pitești, actuala Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Centrul Universitar Pitești, unde am fost admis. Anul acesta fiind ultimul, ne pregătim de licență și o premieră a unui spectacol inedit.
De menționat că cu această facultate am participat alături de alți 5 colegi la un festival internațional în Franța, Nisa, unde am făcut schimb de experiență și viziune cu trupe din comunitatea europeană. Am fost foarte impresionat alături de doamna prof. Lefter și domnul profesor Cioabă Bogdan.
– Ce planuri aveți pentru 2026?
Daniel Ionescu: Doresc, dacă mă și ajută Dumnezeu, că familia este lângă mine și prietenii, să tipăresc volumul 2 al cărții de care vă spuneam ai sus, să punem în scenă acest spectacol inedit pe care dorim să îl parcurgem și în celelalte orașe alături de colegii mei de la facultatea de teatru.
Doresc ca măcar unul din copii să îmi calce pe urme sportive sau culturale – nu contează dacă dans, scrimă, karate, canto – eu încerc ca părinte să îi duc către toate ca să poată să-și aleagă fiecare.
Doresc să câștig împreună cu echipa noastră de performanță locul 1 la secțiune dans caracter și show dance pe formație la campionatele naționale și să ne calificăm la compețiile internaționale.
Iar pe plan administrativ doresc să realizăm campionatul de dans studențesc la noi la Pitești și un carnaval stradal urmat de nopți albe implicând toate instituțiile de cultură și sport și organizațiile printr-un maraton de minim 1 săptămână, și o promovare a activităților, pentru că numai așa se poate face o campanie reală pentru atragerea tinerilor către activități sănătoase și de dezvoltare.
– Haideți să trecem și la familia dumneavostră. Cum ați cunoscut-o pe soția dumneavoastră?
Daniel Ionescu: După ce am avut 2-3 încercări am întâlnit-o pe soția mea Eveline. Alături de ea, în anul 2017 m-am hotărât să aleg drumul casnic. Mi-a dăruit 2 prinți foarte activi și o prințesă și mai activă… Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt atât de fericit. Nu credeam că voi fi atât de realizat să am nu unul ci 3 copii în care îmi regăsesc mereu liniștea și odihna, dar o odihnă tot activă. Lângă noi se află și mama mea care ne sprijină total. Mă bucur că am lângă mine prieteni, la fel de ”vechi” ca și activitatea mea, de peste 20 de ani, chiar unii și de 35 de ani…
– Cred că este momentul să trecem și la subiectul delicat al acestei întâlniri. În urma articolelor de presă în care ați fost acuzat de viol, cum comentați?
Daniel Ionescu: Da… sunt acuzații grave și nefondate, ce au apărut în urma unui conflict personal. A încercat să îmi fac rău. Vă spun sincer că acest părinte este recunoscut de poziția lui de ”căutătoare de scandal” și de neînțelegere și în familia sa. Eu nu am dorit răul nimănui și nu intru în acest conflict, chiar am colaborat și am lăsat organele de cercetare să analizeze și să înțeleaagă singure acest fapt, dar din păcate, din punctul meu de vedere, într-o situație reala ei trebuiau să se implice imediat și să analizeze nu să se lase manipulați de colaboratori care au încercat să induce în eroare de la începutul până la finalizarea anchetei…. Am rămas bulversat de când au venit domnii polițiști în timp ce mă duceam la spital cu copii în brațe, cu toxiinfecție. Mi-au prezentat un mandat cu calitate de inculpat, fără data în care au venit, decât cea de emitere de câteva zile în urmă, contrar codului de procedură penală…
Nu am fost lăsat să duc copiii și să vin… Eu le-am spus că nu este nicio problemă, că vin oriunde, dar să mă lase să am grijă de familia mea, să știu că sunt în siguranță. Ei aveau nevoie urgentă de consult medical.
Încă de la început au fost mai multe nereguli, din punctul medu de vedere. Mai întâi sesizarea a fost făcută pe data de 3 iunie 2024. Între timp presupusa persoană vătămată își și retrăsese plângerea față de mine și față de soție pe data de 17 iulie, asta în prezența părinților. Cronologic, pe data de 22 iulie, a fost aducerea mea abuzivă, prin mandat de aducere – din prisma mea nu exista nicio sustragere și nicio urgență, cu atât mai mult cu cât am fost adus direct în calitate de inclupat fără a fi anunțat că sunt suspect. Odată ajuns nu mi s-a administrat niciun probatoriu după cum au spus. Ba mai mult au emis și către soție, ea fiind la doctor cu copiii, în stare de șoc. Au emis și către soție, la scurt timp, citație de prezentare la poliție imediată în calitate de suspectă pentru privare de libertate și agresiune. Asta, deși trebuia deja să opereze retragerea plângerii, conform legii, și să se închidă automat cazul. La mine trebuia, conform legii, procurorul să analizeze real validitatea punerii în mișcare a acuzației fiind incompatibile declarațiile colaborate cu acuzațiile și retragerea plângerii. ei m-au audiat întrebându-mă despre o plângere. Le-am explicat că știu că am fost amenințat de către o persoană că se va duce la presă și la parchet dacă nu mă văd, presupun să negociez ceva…. în care am spus clar că nu este nimic real și deci se poate duce oriunde dorește, apoi ei întrebându-mă de altele, nu despre plângere. Ulterior fără niciun motiv mi-au zis că o să fiu reținut… atunci am rămas șocat și i-am întrebat pentru ce? Să îmi prezinte care este baza. Au spus conform legii organul sau procurorul poate face reținere 24 de ore, acestea ajutându-i în desfășurarea anchetei…. eu la audiere am avut un avocat pe civil, a zis că nu am ce să fac trebuie să stau 24 ore și apoi să îmi caut un avocat pentru penal.
– Cum ați perceput tratamentul?
Daniel Ionescu: A fost pusă presiune pe mine, au spus că voi fi reținut și dacă mai doresc să-mi văd familia să mărturisesc ca ei. Le-am spus că dacă era adevărat, spuneam, nu era o problemă.
Ulterior am fost întrebat ce membru de partid în drum spre parchet… Am observat că s-a dorit și prin comunicatul IPJ să lase iar moduri de interpretare. Ca de obicei, trebuia să cuprindă și următorul text la fiecare: „Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.”
– Ce s-a întâmplat apoi?
Daniel Ionescu: Pe drum mi s-a spus că au probe video și probe materiale care susțin că aș fi violat o fată. Eu spunând că să îmi arate, că nu are cum să fie adevărat, că nu am făcut și nu o să fac așa ceva.
Ulterior, la parchet mi s-a propus cea mai ușoară în faza de urmărire penală – control judiciar – la care eu am fost de acord datorită dorinței mele de a se edifica organele judiciare că nu este adevărat. Mi s-a confiscat telefonul, a fost percheziție și interceptări telefonice atât în țară, cât și în afara țării timp de 1 lună și colaboratorul și în același timp mama presupusei persoane vătămate…. dar nu au concluzionta nicio contotație sau vreo fapta penală… foarte ciudat!!!!
După 60 de zile am fost la audiere și am cerut renunțarea la control și încetarea cercetării, având în vedere retragerea plângerii penale înainte de a interveni poliția și pentru că nu mi-a justificat că aș fi comis o asemenea faptă.
Mi s-a comunicat expres de către dna procuror că orice aș zice sau aș aduce ca probă voi fi trimis în judecată. Am făcut contestație, am ieșit de sub control doar datorită judecătorilor care deschid dosarul. Am încredere în continuare ca domnii judecători să analizeze dosarele, cu toate că volumul lor de muncă este enorm și inuman, dar o speță ca aceasta este în mâna lor propriu-zis viața mea și a familiei mele. Cu părere de rău, până în acest moment credeam că judecătorul judecă… dar am avut surpriza ca și unii judecători sunt tot un procuror care doar incriminează, adică de la început te consideră vinovat conform acuzației, chiar face confunzii, la o contestație a fost adus un domnn din penitenciar și mi s-a comunicat ca s-a creat o confuzie și că eu am fost arestat la care am spus că: „nu onorată instanță. Conform dosarului meu nu am fost niciodată arestat și nici propus pentru arest„. Altadată nu am fost lăsat să depun concluzii și nici ultimul cuvânt, conform legii. Cu altă ocazie, în apel, camera preliminară singurul termen mi s-a limitat timpul la 4 minute pentru apărătorul meu și să depunem conlcuzii și instanța a judecat în 1 oră de la închiderea ședinței nici noi, nici partea adversă am depus concluzile în 2 ore când am ajuns acasa, dar era deja judecat…. și cu toate că și procurorul prin lege normal este obligat să adune probe și pentru acuzare și pentru apărare…..
Pe tot parcursul au fost abuzuri atât mie cât și familiei, soției presiuni, informări tip legendă, audieri fără avocat, nu am fost lăsat să scriu ce doresc să declar, nu mi s-a adus la cunoștință decât după mai mult de 8 luni anumite acte, nu am putut studia dosarul, am făcut sesizări, au fost constatate de către IPJ câteva…
– Ce spune presupusa persoană vătămată?
Daniel Ionescu: Menționez că fata a recunoscut și în presă că nu a fost nimic. Ea spune că a fost o poveste de amor, că la presiune familiei ea declară și înainte și după că nu a fost nici măcar o relație, decât că îi plăcea de relația cu soția mea, de activitățile care le desfășurau împreună și cercurile, socializările, care au fost oprite de soția mea și ea a considerat la acel moment o răzbunare dacă nu o lasă să mai participe și să nu îi lase câteva lucruri, care ulterior și soția mea aflată sub traumă post natală și a unei traume din timpul sarciinii în care avea risc mare de pierdere copil și amputare de picior i-am explicat și a înțeles că nu are cum să fie vreo relație ca mereu sunt în prezența soției și familiei, mesajul era destinat fix ca știa că soția mea trece prin perioada de anxietate și traumă. Și persoana vătămată a înțeles, dar presiunile și interesele familiei au primat și primează în continuare în manipularea ei conform dorințelor de a se răzbuna pe mine dar nu înțeleg de ce ca nu i-am dorit sau nu am făcut vreun rău nici fetei nici familiei .
Cum vă raportați acum la această experiență?
Daniel Ionescu: Nu mai stau să mă gândesc și nici să relatez. Dacă o să se accentueze și perpetueze acestea, voi face o mărturisire completă și amănunțită despre toate acestea. Momentan consider că a fost o greșeală și a mea din care am de învățat, cum au fost și altele, și viața este frumoasă și să ne vedem de ea, de familie și de ce ne oferă viața să vedem frumosul.
Ce mesaj aveți pentru cei care vă cunosc și vă apreciază?
Doresc să nu vorbesc despre necazuri – mă bucur să vorbesc și doresc să vorbesc numai despre bine și despre realizări și posibile realizări în 2026.
Pentru multe meserii din ziua de astazi să nu uite pentru ce a luptat și a învățat – fie că este profesor, fie că este doctor, fie că este ziarist, fie că este avocat, fie că este judecător etc. Și cel mai important este că banul nemuncit nu aduce fericire și nici nu rămâne mult la el pentru cei ce doresc să se îmbogățească, mai ales după anumite circumstanțe.
Un gând final?
Daniel Ionescu: Sunt fericit și viața trebuie să o privim ca o minune, indiferent că tot omul mai avem și necazuri, supărări, dar acestea cred că vin și pleacă – rămâne viața cu minunățiile ei!!!
Am stat de vorbă cu mai mulți părinți și colaboratori ai domnului Ionescu:
Preda Anișoara, părinte: „L-am cunoscut pe domnul Daniel Ionescu în urmă cu patru ani, Fetița mea participă la cursurile de dans și gimnastică coordonate de domnul Ionescu. Despre domnul Ionescu pot spune că este un antrenor profesionist, modest, educat, familist, integru. Fetița mea participă la toate antrenamentele cu deosebită plăcere, pentru că în cadrul clubului pe care domnul Ionescu alaturi de echipa din care face parte si care aloca cate un responsabil care pentru copiii se simt ca într-o mare familie.”
Dumitru Adrian, prieten de 20 de ani: „Este din punctul meu de vedere un om, prieten foarte activ, familist, amabil și generos, lucru pe care l-am constatat de-a lungul anilor, în timpul petrecut alături de el și familia lui minunată. În cercul nostru de prieteni și familii, cât și în cadrul clubului de dans Starfix unde are ambele fetite, îl pot descrie ca responsabil, serios, cu mult respect și cu valori morale puternice și un prieten de încredere.”
Bădița Andreea, colaborator de 8 ani: „Daniel Ionescu este un om modest, respectuos și un soț și un tată devotat. Am participat mai tot timpul la aniversările copiilor, iar armonia și iubirea din familia lor se vede de la o poștă. Am observat mai tot timpul că Daniel este foarte atent și înțelegător cu soția lui Nicoleta. În cea mai mare parte a timpului Daniel este alături de familia sa, și foarte implicat în educația și activitățile copiilor.”
Google News
